Puncte:0

zkSNARKs: Se efectuează configurarea pentru polinomul operand cu variabilă unică

drapel et

Citesc această explicație despre zkSnarks scrisă de Maksym Petkus - http://www.petkus.info/papers/WhyAndHowZkSnarkWorks.pdf

Întrebarea mea este despre Secțiunea 4.6.1

Înființat

  • construiți polinomul de operand respectiv $l(x)$ cu coeficienții corespunzători
  • eșantion aleatoriu $\alpha$ și $s$
  • setați cheia de verificare cu criptat $l(e)$ și este perechea „deplasată”: $(g^{l(s)}, g^{{\alpha}l(s)})$
  • setați cheia de verificare: $(g^{\alpha})$

1) Voi face primul pas al configurației de mai sus.

construiți polinomul de operand respectiv $l(x)$ cu coeficienții corespunzători

Suntem încă în acea parte a textului în care toate $l(x)$ sunt $a$. Încă nu am ajuns la 4.6.2 unde ei explorează cazul în care din 3 $l(x)$, 2 sunt $a$ iar al 3-lea este $d$.

Deci, dacă creez 3 puncte cu aceleași a, va arăta cam așa

$a * x = r1$
$a * y = r2$
$a * z = r2$

Cu numere reale, se poate

$2 * 2 = 4$
$2 * 3 = 6$
$2 * 4 = 8$

Deci cele 3 $l$ punctele sunt $[(1, 2), (2, 2), (3,2)]$

Dacă fac o interpolare Lagrange pe aceste 3 puncte, îmi va da $l(x) = 2$.

Dacă în schimb, folosesc $a = 1$, atunci $l(x)$ obtinut din langrange's va fi intotdeauna $l(x) = 1$, adică voința lui Lagrange îmi dă mereu $l(x) = a$

Deci nu pot înțelege cum să ajung la a $l$ polinom care seamănă cu cel din 4.6.1 cu $a=1$ & cel $l$ polinomul este $x^2 ​​- 3x + 3$. nu spun $x^2 ​​- 3x + 3$ nu se potrivește cu cazul - $l = 1$ la $x \în {1,2}$ - se potrivește cu cazul, dar nu voi obține niciodată un $l$ polinom care arată așa de la lagrange - voi ajunge întotdeauna cu $l(x) = a$.

2) Următorul este al 3-lea pas al configurației - adică.

setați cheia de verificare cu criptat $l(e)$ și este perechea „deplasată”: $(g^{l(s)}, g^{{\alpha}l(s)})$

În toate protocoalele noastre de până acum, le-am folosit întotdeauna $l(x)$ ca pas intermediar - adică probatorul nu calculează niciodată $E(l(x=s))$ și îl înmânează verificatorului. Întotdeauna folosește $l(x)$ a construi $h(x)$ - adica $h(x) = \frac {l(x) * r(x) - o(x)}{t(x)}$

Deci sunt puțin confuz de acest pas de configurare aici? Demonstratorul predă acum Criptarea lucrurilor intermediare ($l(x)$) pentru a verifica în loc de $E(h)$? - verificatorul are nevoie doar $E(h)$ & $E(p)$ & el verifică dovada verificând $E(p) = E(h)^t$ - deci nu sunt clar cum ofer $(g^{l(s)}, g^{{\alpha}l(s)})$ se potrivește pentru a ajunge la acest pas final?

Puncte:1
drapel ru

Pentru construcția polinomului, în loc să folosiți Lagrange, începeți prin a considera un polinom netrivial care este 0 în punctele date, de ex. $x=1$, $x=2$ și $x=3$. Alegerea firească este $(x-1)(x-2)(x-3)=x^3-6x^2+11x-6$. Convertim acest lucru într-un polinom care se evaluează la 1 în cele trei puncte adăugând 1, i.e. $x^3-6x^2+11x-5$. Putem apoi multiplica aceasta pentru a obține orice valoare $a$. Desigur, am putea adăuga pur și simplu $a$ la polinomul nostru original.

În ceea ce privește transmiterea informațiilor, mai multe fapte trebuie verificate într-o dovadă a funcționării, așa cum este descrisă în secțiunea 4.4 și, prin urmare, sunt necesare mai multe valori. După cum vedem în secțiunea 4.4, trebuie efectuate patru verificări și trebuie furnizate un total de șapte intrări pentru aceste verificări în plus față de valori. $g$și $g^\alpha$.

drapel et
Mulțumesc foarte mult

Postează un răspuns

Majoritatea oamenilor nu înțeleg că a pune multe întrebări deblochează învățarea și îmbunătățește legătura interpersonală. În studiile lui Alison, de exemplu, deși oamenii își puteau aminti cu exactitate câte întrebări au fost puse în conversațiile lor, ei nu au intuit legătura dintre întrebări și apreciere. În patru studii, în care participanții au fost implicați în conversații ei înșiși sau au citit transcrieri ale conversațiilor altora, oamenii au avut tendința să nu realizeze că întrebarea ar influența – sau ar fi influențat – nivelul de prietenie dintre conversatori.