Puncte:4

Securitatea ECDLP folosind curbe eliptice peste un câmp de extensie

drapel kr
DDT

Se știe că, pentru o curbă eliptică $E$ definite peste un câmp prim $\mathbb{F}_p$ astfel încât $E(\mathbb{F}_p)$ este un număr prim, cei mai buni algoritmi (pe lângă unele cazuri specifice) pentru rezolvarea logaritmului discret sunt cei generali pentru un grup abelian: Baby-steps Giant-steps, Pollard rho, Kangaroo.

Pentru curbele eliptice definite pe o extensie de câmp există metode de calcul index. Doi dintre cei mai eficienți algoritmi sunt

  1. Cel al lui Gaudry și Diem, care ar trebui să aibă o complexitate, conform celor Joux și Vitse, $O(n!\cdot2^{3n(n-1)}\cdot p^{2-2/n})$. Acest lucru este practic, potrivit lui Joux și Vitse, numai pentru $n\leq 4$.
  2. Cel al lui Joux si Vitse, care este mai eficient pentru $n\geq 5$: are un cost $\tilde O((n-1)!\cdot (2^{(n-1)(n-2)}\cdot e^n\cdot n^{-1/2})^\omega\cdot p ^2)$.

Probabil că acele estimări sunt aproximative, dar se pare că în cazuri practice sunt mai puțin performante decât algoritmii generali. De exemplu ia pentru $p\sim 2^{64}$ și $n=4$. Algoritmul Gaudry și Diem ar fi costat $O(4!\cdot 2^{36+96})$, deci în medie mai rău decât $O(\sqrt{p^n})$, care este costul algoritmilor generici.

În mod similar presupune că $\omega=2$ (caz optimist), $p\sim 2^{51}$, $n=5$ în al doilea algoritm, atunci am avea un cost de $O(4!\cdot2^{24}\cdot e^{10}\cdot\frac{1}{5}\cdot 2^{102})\simeq O(2^{142,69})$, care este mai rău decât estimările pentru algoritmul generic.

Deci, întrebarea mea este: îmi scapă ceva? Sunt acest algoritm practic (asimptoc activat $q$ pentru fix $n$ raspunsul este clar da) mai performante decat cele generice? Curbele eliptice definite pe câmpuri de extensie pot fi folosite pentru cripografie dacă sunt alese cu grijă?

Postează un răspuns

Majoritatea oamenilor nu înțeleg că a pune multe întrebări deblochează învățarea și îmbunătățește legătura interpersonală. În studiile lui Alison, de exemplu, deși oamenii își puteau aminti cu exactitate câte întrebări au fost puse în conversațiile lor, ei nu au intuit legătura dintre întrebări și apreciere. În patru studii, în care participanții au fost implicați în conversații ei înșiși sau au citit transcrieri ale conversațiilor altora, oamenii au avut tendința să nu realizeze că întrebarea ar influența – sau ar fi influențat – nivelul de prietenie dintre conversatori.