Puncte:0

Întrebare despre notarea variabilelor aleatoare în ansambluri de probabilitate

drapel us

Să luăm în considerare această definiție a indistingabilității computaționale.

Indistincbilitatea computațională. Un ansamblu de probabilitate $X=\{X(a, n)\}_{a \in\{0,1\}^{*} ; n \in \mathbb{N}}$ este o succesiune infinită de variabile aleatoare indexate de $a \in\{0,1\}^{*}$ și $n \în \mathbb{N}$. În contextul calculului securizat, valoarea $a$ va reprezenta intrările părţilor şi $n$ va reprezenta parametrul de securitate. Două ansambluri de probabilitate $X=\{X(a, n)\}_{a \in\{0,1\}^{*} ; n \in \mathbb{N}}$ și $Y=\{Y(a, n)\}_{a \in\{0,1\}^{*} ; n \in \mathbb{N}}$ se spune că nu se pot distinge din punct de vedere computațional, notate cu $X \stackrel{c}{\equiv} Y$, dacă pentru fiecare algoritm de timp polinomial neuniform $D$ există o funcție neglijabilă $\mu(\cdot)$ astfel încât pentru fiecare $a \in\{0,1\}^{*}$ si fiecare $n \în \mathbb{N}$, $$ |\operatorname{Pr}[D(X(a, n))=1]-\operatorname{Pr}[D(Y(a, n))=1]| \leq \mu(n) $$

Din intelesul meu $D$ este algoritmul distinctiv, de ex. adversarul în dovezile de securitate. O instanță a variabilei aleatoare $X(a,n)$ este considerat algoritm de criptare. Cu toate acestea, din înțelegerea mea, doar rezultatul algoritmului de criptare, de ex. textul cifrat, este transmis la $D$. Pentru persoanele care provin din mediul matematic, acest lucru este puțin confuz, deoarece variabila aleatoare este o funcție $X:Ω \rightarrow Î$ Unde $Ω$ este Ï-algebra spaţiului evenimentelor şi $E$ este un spațiu măsurabil.

Mă poate ajuta cineva să clarific notația și definiția care este folosită? Mulțumesc anticipat.

Puncte:1
drapel jp
Lev

O instanță a variabilei aleatoare (,) este considerată algoritm de criptare.

Cred că un exemplu al variabilei $X(a,n)$ s-ar referi de obicei la o criptare a unei intrări corespunzătoare $a$. ($X(a,n)$ este criptarea $a$ cu parametru de securitate $n$)

În mod intuitiv, această definiție spune că dacă vi se oferă un element din oricare $X$ sau $Y$, este greu de distins de unde provine.

Distinctorul $D$ i se dă fie un element din $X$ sau $Y$, și probabilitatea $|\operatorname{Pr}[D(X(a, n))=1]-\operatorname{Pr}[D(Y(a, n))=1]|$ indică abilitatea de a distinge $D$ pentru a le distinge. Luați în considerare, ca exemplu, dacă $$|\operatorname{Pr}[D(X(a, n))=1]-\operatorname{Pr}[D(Y(a, n))=1]| = 1,$$ despre ce ar implica asta $D$, $X$ și $Y$?

Postează un răspuns

Majoritatea oamenilor nu înțeleg că a pune multe întrebări deblochează învățarea și îmbunătățește legătura interpersonală. În studiile lui Alison, de exemplu, deși oamenii își puteau aminti cu exactitate câte întrebări au fost puse în conversațiile lor, ei nu au intuit legătura dintre întrebări și apreciere. În patru studii, în care participanții au fost implicați în conversații ei înșiși sau au citit transcrieri ale conversațiilor altora, oamenii au avut tendința să nu realizeze că întrebarea ar influența – sau ar fi influențat – nivelul de prietenie dintre conversatori.